Ești fericit sau doar comfortabil?

   Cel mai valoros sentiment al vieţii este Fericirea. Sigur, mulţi nu vor fi de acord cu mine. Fericirea este un cuvânt Mare. Pentru cineva înseamnă doar bani, doar casa sau masa, doar libertatea sau doar o vacanţă exotică. Dar fericirea include multe momente ce ţi-au luat răsuflarea... Momentele ce te-au făcut să zâmbeşti, să te bucuri, să apreciezi, să ai fluturaşi în stomac, să izbucneşti în lacrimi, să te surprindă, momentele în care ai simţit ceva special.

      Nu ştiu câţi dintre noi pot spune că sunt fericiţi sau au fost fericiţi cândva.

     Asta deoarece credem că fericirea înseamnă mult mai mult decât o primăvară, decât un zâmbet, decât o clipă. Nu ştiu ce include acest cuvânt dar vreau să cred că lucrurile simple mă pot face fericită. Vreau să cred că fericirea înseamnă a iubi şi a fi iubit. Înseamnă a dărui şi a primi. Vreau să cred că, chiar dacă avem idei diferite despre fericire, important e să trăieşti acest sentiment.

    Cel care e fericit pentru că şi-a cumpărat, în sfârşit, maşina visurilor lui, trăieşte aceleaşi momente pe care le trăieşte cel care a fost, în sfârşit, primit în casa la uşa căreia a bătut şi nu i s-a deschis decât acum. Celui căruia i s-a făcut o mărire de salariu e la fel de fericit ca şi cel care s-a vindecat de o boală grea.

    De ce aceste evenimente minore nu sunt de ajuns ca să spunem că suntem, într-adevăr, fericiţi?

Vom fi oare pe deplin mulţumiţi doar când vom avea casa aia din revistă sau când vom câştiga la loto?

   Sunt sigură că atunci când vom cunoaşte adevărata valoare a fericirii vom putea face ca lumea în care trăim să fie mult mai bună.

    Eu sunt fericită.

   Deşi n-am cunoscut fericirea mamei care-şi ţine în braţe fiul pentru prima dată şi nici n-am cunoscut fericirea celui care se bucură că are o pâine pe masă pentru mâine dimineaţă, nici fericirea celui care s-a spovedit înaintea lui Dumnezeu înainte de a trece în cealaltă lume...

    Eu sunt fericită pentru că mi s-a oferit o şansă.

   Pentru că au fost şi sunt oameni care mi-au asigurat sprijunul şi căldura de care am avut nevoie. Pentru că sunt iubită. Pentru că am un acoperiş desupra capului, ochii cu care pot privi cerul senin, picioarele cu care pot simţi roua dimineţii în zilele plăcute de vară.

   Viaţa... pe care o pot trăi din plin.

  Greşeala mea şi a noastră este că niciodată nu vom aprecia această şansă numită viaţă la adevăratul preţ, decât atunci când pierdem...

   Mă conving din nou: cel mai valoros sentiment al vieţii este Fericirea. 

   Suntem fericiţi şi vrem să fim Fericiţi. 

  Chiar dacă ne simţim nefericiţi, să recunoaştem că nu ne permitem  luxul de a fi nefericiţi tot timpul, nu-i aşa?